Junii Braşovecheni

Atestarea documentară şi evoluţia în contextul istoric

Cu obârşia în unul din cele mai vechi cartiere ale Braşovului, după cum ne arată şi numele Junii Braşovecheni, apar în anul 1851 la o junmătate de secol după înfiinţarea Bisericii Române (1783) cu hramul Sf Adormire din Braşovul Vechi. Acordul autorităţilor austriece cu privire la construcţia bisericii ortodoxe confirmă existenţa majora a populaţiei româneşti şi implicit potenţialul acesteia de a susţine cultul orthodox, cultura şi folclorul nemului pe aceste vechi meleaguri româneşti.Astfel la 1851 apare primul regulament scris de organizare şi funcţionare a Junilor (tinerilor) din cartierul Braşovechi. Regulamentul este considreat dovada pe baza căreia atestăm documentar existenţa junilor braşovecheni  ştiut fiind faptul că impunerea unei reguli implică existenţa poate mai veche a organizaţiei ce până la acea dată a funcţionat după reguli nescrise.

Sub incidenţa acetei “Inştrucţii” cum se numea Regulamentul de la 1851 Junii Brasovecheni activeaza până la Marea Unire de 1 decembrie 1918, când au devenit  cetăţeni români. Apartenenţa la România a deschis Junilor Braşovecheni oportunitatea legală de a crea o Societate, fapt ce se realizează în 1922 sub denumirea de “Societatea Junilor Braşovecheni”. Tot din 1922 Junii Braşovecheni se alătura celorlalte cinci Societăţi de Juni din Şcheii Braşovului prin participarea activă ,călare, la Sărbătoarea Junilor de la Pietrele lui Solomon.

Evoluţia socio-culturală din perioada interbelică o relatăm prin citarea lui Dr. Puiu Gheorghe, preşedintele Societatii Junilor Braşovecheni pledând în faţa membrilor la Jubileul organizat la 25 de ani de la înfiinţare:

“Din cercetarea activităţii  S.J.Bv. se vădeşte firul invizibil ce leagă generaţiile şi prelungeşte sforţările individuale într-o continuitate, spre idealul Societăţii: propaganda culturală şi păstrarea obiceiurilor stramoşeşti.

Sărbătoarea Jubileului nostru este mare fiindcă înseamnă eternizarea primei etape de 25 de ani de muncă desinteresatăşi plină de sacrificii, săvârşită pentru ridicarea culturală a Braşovechiului. Ea este mare pentru că în succesele şi gloria acestor 25 de ani trecuţi vedem garanţia sutelor de ani viitori.

În realizările măreţe ale Societăţii se oglindeşte puterea de sacrificiu şi creaţie a Junilor Braşovecheni astfel:

–          În 1927 ,1928,1929 şi1930 ,Societatea organizează serbări câmpeneşti şi Baluri al căror venit este destinat fondului de construcţie a Casei Culturale din Braşovechi. (Actuala clădire a Operei Braşov)

Casa culturala Braşovul vechi astazi Opera Brasov pe str Bisericii Romane

–          La ridicarea şopronului – începutul Foişorului Junilor – Junii Braşovecheni au ajutat cu braţele ori cu alte mijloace ce le-a stat în putinţă la demolarea, transportarea şi edificarea lui pe deal la Cruce unde  să servească ca adăpost cand se fac petreceri

–          La construcţia Bodegei Foişorului Junilor, în 1933 Junii au donat material au lucrat gratuit 630 ore, au făcut gratuit zeci de transporturi de material şi au donat bani în sumă de 30.195 lei .

Foişorul Junilor Braşovecheni cu Pista de popice, Biblioteca , Şopronul şi Bodega 1931-1933

–          La confecţionarea Steagului Junilor în 1935, Junii au donat 29.720 lei. Toţi membrii au ţinut să aibe un cui la strag, o cărămidă la temelia Societăţii.

Invitaţie la Sfinţirea Stegului SJBv 1935 la Biserica din Braşovechi şi la Foisorul de pe str.Cloşca

–          La înfăptuirea Troiţei Junilor, în 1938, simbol al credinţei strămoşeşti şi de veşnică amintire a membrilor decedaţi, toţi junii au contribuit cu bani lucru sau material.

Troiţa Junilor Braşovecheni din curtea Bisericii Sf. Adormire din Braşovechi loc de comemorere a junilor decedaţi construită de juni în anul 1938

–          În fiecare an cu ocazia pregătirii Parastasului Junilor este o deosebita cinste pentru fiecare membru al societăţii să doneze bani sau alimente, pomană membrilor morţi.

–          La pregătirea Serbărilor Junilor, la desăvârşirea, repararea sau întreţinerea Foişorului Junilor, Troiţei sau altui bun al Societăţii toţi membrii cu însufleţire şi-au depus munca lor pentru Societate.

Înfăptuirile Societăţii ca Foişorul Junilor, Steagul Junilor, Troiţa Junilor , Serbările legate de Obiceiul Junilor, petrecerile câmpeneşti, Balurile, Maialurile ,Şezătorile etc sunt tot atâtea mărgăritare scumpe la încoronatea unui sfert de veac de muncă.”

Cuvintele prşedintelui Dr. Puiu Gheorghe despre Societate au fost curmate de comunism, perioadă dificilă din punct de vedere cultural pentru Junii Braşovecheni.

Activitatea Junilor din Braşov a fost interzisă din noiembrie 1948 timp de 20 de ani, perioadă în care Junilor Braşovecheni li s-au confiscat bunurile (Steagul, Foişorul etc), li s-a interzis activităţile şi desfiinţat Societatea. În acest context tradiţia şi Obiceiurile Strămoşeşti au fost puternic afectate, însă inimoşii  juni braşovecheni nu au cedat şi au reuşit, începând cu primavera lui 1968, să transmită generaţiei următoare pe fondul unor înlesniri ale autorităţilor o parte a manifestărilor junilor însă nu după calendarul Crestin Ortodox ci după cel al sărbătorilor comuniste.

Între 1968 si 1990  Junii Braşovecheni s-au manifestat atât în cadru lărgit la serbările de 1 Mai, 23August sau restrâns la activităţi doar cu membrii (Masa Călăreţilor, Maial etc) însă cu permanenta teamă de a nu deranja autorităţile comuniste.  În această perioadă s-a rupt partial legătura între Junii Braşovecheni şi societatea civilă  actvităţile ample ale SJBv fiind reduse doar la acţiuni de supravieţuire a Junilor şi obiceiului acestora. Tot în această perioadăîn cadrul Grupului de Juni Braşovecheni apar pe lângă membrii aferenţi cartierelor Braşovechi, Blumăna sau Curmătura şi membrii din cartierul Stupini (Bingerther) din nordul Braşovechiului care până în prezent au activat pozitiv ducând mai departe tradiţia şi obiceiurile braşovechene.

După 1993 se reînfiinţează juridic Junii Braşovecheni sub denumirea de Asociaţia” Grupul Junilor Braşovecheni” şi cu paşi mici dar siguri Obiceiurile Junilor Braşovecheni şi-au reluat locul în comunitatea braşoveană. Industrializarea forţată a Braşovului din perioada comunistă a adus cu sine pe lângă schimbările arhitecturale şi schimbări de mentalitate şi influenţe culturale  lucru ce ia afectat şi pe membrii SJBv.

Actualii membrii ai SJBv, deoarece din 2011 s-a trecut legal la denumirea iniţială, şi-au propus ca scop reaşezarea Societăţii Junilor Braşovecheni la nivelul anului 1947 când era o adevarată Instituţie pentru educare în spiritul creştin-ortodox şi românesc, o şcoală a caracterelor şi cavalerismului.

Tabloul cu cei mai de seamă membrii şi fondatori ai SJBv din perioada interbelică

Junii Braşovecheni călăraşi – Pietrele lui Solomon 2012 – Vătaf Dan Ghimbăşan

Sărbătoarea Junilor din Şcheii Brasşvului, – Junii Braşovecheni “Între Chetrii”

Încă din anul 1922, de când Junii Braşovecheni au devenit al VI lea grup de călăraşi la Sărbătoarea Junilor din miercurea Săptămânii Luminate între Pietrele lui Solomon, fiecare june braşovechean în funcţie de adresa de domiciliu se prezintă la cea mai apropiată  şarjă (gradat) acasă spre a-i oferi “cinstea”.

Cel mai varstnic june braşovechean (78ani) călare în faţa celei mai vechi biserici din braşov (752 ani) etalând cel mai vechi harnaşament de juni din braşov ( 102ani)

Îmbrăcat în port de braşovechean, călare pe un cal bine îngrijit, înşeuat, cu harnaşamente de sărbătoare (pieptar sau presa, codar şi 12-16 şalanguri lucrate în tricolor etc), prezintă onorul respectivei şarje . Sub comanda acesteia numarul de juni prezenţi se îndreaptă ordonat încolonaţi spre reşedinţa vătafului unde se întâlnesc la ora stabilită cu celelalte şerji.

La vătaf preţ de câteva minute degustă un pahar din vinul oferit de acesta şi mănânca bucate pregătite pentru juni de gospodine, felicită conducătorul exclamând în grup “Să ne trăieşti Vătafe!” şi pornesc sub comanda lui în ordine pe trei coloane la domiciliul preşedintelui Societăţii. Aici stegarului junilor braşovecheni i se încredinţează steagul SJBv de către preşedinte.

Cu toate semnalmentele unei cvalerii – şerji (vătaf, armaşi şi sutaş), steag şi călăraşi – junii braşovecheni cercetază călări cele patru cruci (Paloş Cloşca Sitei şi Bisericii Române)  pe care le îngrijesc, unde decoperă şi cântă Hristos a Înviat! La final vătaful salută în trei limbi (română, salvă şi greacă) cu Hristos a Înviat! Iar junii îi răspund cu Adevărat a Înviat!

Junii Braşovecheni 2011 str Mureşenilor (Vămii) Vătaf Cosmin Ghimbăşan

De la biserică pe fondul aplauzelor mulţimii al binecuvântării preoţilor parohi şi sfinţirii cu aghiasmă,junii braşovecheni cu steagul lor în frunte, sub comanda vătafului şi armaşilor, cu disciplina impusă de sutaş se îndreaptă spre Piaţa Unirii (Prundului), unde, aproape de ceasul amiezei se întâlnesc cu celelalte grupuri de juni din Şcheii Braşovului.

Junii Braşovecheni 1935 la Foişarul de pe Cloşca Vătaf Gheorghe Forir

Aici , la troiţa Căpitanului Ilie Birţ fiecare grup de juni cântă Troparul Învierii şi se încolonează pentru paradă. Junii Braşovecheni ocupă al v lea loc în cadrul paradei ce străbate Cetatea şi urcă mai apoi la Pietrele lui Solomon, asistaţi fiind de un mare număr de braşoveni şi turişti dornici să admire solemnitatea şi deopotrivă  pitorescul evenimentului.

Ajunşi “Între Chetri” Junii Braşovecheni asemeni celor din Şchei joacă Hora Junilor şi se întrec în a arunca buzduganul de la vătaf până la cel mai proaspăt june din cumpanie.

“Între Chetrii” fiecare june braşovechean este aşteptat de familia sa şi cunoştinţe,gospodinele pregătind bucate tradiţionale braşovechene. Ouăle roşii , drobul de miel, friptura de miel, plăcintele cu brânză de vaci ori colacii cu nucă şi mac devin în acea zi metodă de evaluare a iscusinţei culuinare a gospodinelor din Braşovechi, Blumăna, Curmătura sau Stupini. Setea este stăpânită cu vin de casăiar apetitul este imprimat de câte un rachiu fiert de două ori.

Tradiţional, la vizitele pe care colegii juni de la celelalte grupuri le fac braşovechenilor Între Chetrii , gazdele cinstesc Junii din Şchei cu zară  (lapte acru) primind în schimb de la acestia borş.

Măiestria culinară, importanţa culturală ori caracteristica semimilitară a acestei zile în care Junii Braşovecheni se manifestă este dificil de exprimat în cuvinte. Mai potrivită este invitaţia noastră, a Junilor Braşovecheni de a ne vizita oraşul la Biserica ortodoxă “Sfânta Adormire” din Braşovechi la încheierea Săptămânii Luminate , în Duminica Tomei când alaiul junilor se desfăşoara pornind din familia fiecărui june până “Între Chetri” şi îndărăt  an de an negreşit!

Masa Călăreţilor la Junii Braşovecheni

Din Istoricul Societăţii Junilor Braşovecheni  se constată că în anul 1931 este organizat acest eveniment pentru prima oară la întoarcerea junilor braşovecheni d-Între Chetrii, seara. Nu este mentionat locul de desfăşurare însă conform tradiţiei moştenite cel mai probabil evenimentul avea loc la domiciliul vătafului.  În cadrul acestei înrtuniri cavalereşti pe lângă ospăţul oferit de vătaf s-a împământenit obiceiul de a discuta acid eventualele manifestări nedorite ale unor călăreţi din acea zi şi în aceleşi timp încurajarea şi felicitarea celor cu purtare ireproşabilă. Este evident faptul că măcar la aceste discuţii critice ori gratulative juniţele din braşovechi (ţuţele) nu participau, însa la joc şi pregătiri culinare le era evidentă prezenţa.

Şi în trecut ca şi acum Masa Călăreţilor începe şi se termină prin a cânta Troparul Învierii Domnului pe linia melodica specifică junilor iar la mijlocul manifestării trebuie obligatoriu să se joace Hora Junilor

Astăzi Masa Călăreţilor se desfăşoară la două săptămâni după Sărbătoarea Junilor şi în cadrul ei momentul critic sau de mulţumire este manifestat între membrii prin vizionarea înregistrării video a Sărbătorii Junilor din anul respectiv. Ospăţul are loc la un restaurant elegant unde pe fondul muzicii populare al degustării de vinuri alese de Şerji şi  servirii meniului împreună cu membrii ai familiilor junilor se menţine vie tradiţia organizării Mesei Călăreţilor, prilej de socializare între membrii SJBv.

Jumătate din cheltuielile de organizare sunt suportate astăzi de SJBv. iar cealaltă jumatate de cele patru şerji în mod egal,  vătaful fiind astfel grevat de efortul financiar şi obligatoriu de a organiza singur acest eveniment.

Totuşi, în ciuda acestei noi organizări după anul 1968 foarte mulţi vătafi la ieşire din Şerji au organizat junilor braşovecheni, pentru cinstea pe care au primit-o de la aceştia, un alt moment festiv numit “Masa Vătafului “. Vataful primeşte de la junii braşovecheni cadouri cu valoare sentimentală  ce ii vor aminti peste ani de calitatea de vătaf . Tradiţional Junii Braşovecheni organizează în cadrul acestui eveniment “Îngroparea Vătafului”.

Masa Călăreţilor 2008 Restaurant Caraiman

Masa Călăreţilor din 2009 Restaurant Crai Nou

Masa Călăreţilor din 2010 – Restaurant Crai Nou

Balurile Junilor Braşovecheni

De la înfiinţarea Societatii Junilor Braşovecheni (1922) anual Junii au organizat un Bal  uneori chiar două cu precădere în prioada iernii noiembrie- ianuarie sub denumirea de “Balul Junilor”.

Primul bal menţionat în Istoricul SJBv s-a organizat în anul 1922 pe data de 26 Noiembrie de “Lasătul Secului” la Şcoala Săsească din Strada Lungă, acest Bal având şi Program Artistico-Teatral

În cadrul acestui Program Junii Braşovecheni ofereau publicului momente coregrafice populare precum: Hora, Caluşarul Bătuta s.a. ;jucau piese de teatru ; organizau şejători şi tombole etc prilej cu care  publicul socializa , asimila cultură, educaţie civică şi morală ori dansau şi exersau regulile de comportare în societate.

Fără îndoială reiese faptul că surplusul încasat peste cheltuielile de organizare aparţinea SJBv , bani care fie au fost donaţi pentru construcţia Casei Culturale Braşovechi (Opera Brașov de astazi), fie erau utilizaţi la organizarea altor evenimente culturale din cadrul Societăţii.

Astăzi balul organizat de Junii Braşvecheni poartă numele de “Balul Unirii” şi se desfăşoară anual în jurul datei de 24 ianuarie serbând Unirea Mică a României. A fost aleasă acestădenumire deoarece din anul 1977 pe una din feţele steagului SJBv este chipul domnitorului A.I. Cuza.

Cele opt ediţii organizate de SJBv cu din ce în ce mai mare success  permit Junilor Braşovecheni să spere  că acel nivel cultural al SJBv din 1947 poate fi restabilit.

Publicul care deseori a atins chiar 700 de persoane a putut admira din nou dupa 60 ani Junii Braşovecheni jucând Căluşarul şi Hora la Sergiana Civic Center din Braşov unde s-au organizat ultimele patru ediţii (2010;2011;2012;2013) ale Balului Unirii.

Pe fondul acestor semnale pozitive în şedinta Adunarii Generale a SJBv din 2011 s-a aprobat constituirea “Ansamblului Popular Braşovul Vechi “ al Societăţii Junilor Braşovecheni, acesta fiind prima Societate din istoria junilor care deţine un astfel de “instrument cultural”.

Prin intermediul Ansamblului , Societatea Junilor Braşovecheni păstrează şi promovează peste ani dansuri  de la Jocul Strămoşeşc de odinioarăşi obiceiuri cum ar fi cel de nuntă, şezătorile, plugarul s.a. dar şi posibilitatea de a expune publicului braşovean coregrafii din zona de sud est a Transilvaniei şi de pe Carpaţii de curbură ori chiar din Ardeal, Oaş Maramureş sau Banat.

De curand , în mai 2013 “Ansamblul Popular “Braşovul Vechi” al Societăţii Junilor Braşovecheni a participat la Festivalul Internaţional de Folclor din Rimini Italia unde s-a remarcat prin prezentarea jocurilor populare specifice Braşovului şi sud-estului Transilvaniei, reprezentând România la acest Festival Internţional la care au participat peste 40 de ţări din întreaga lume.

Balul Unirii 2011 – Ansamblul Braşovul Vechi al SJBv şi invitaţii Junilor Braşovecheni la dans

Maialurile  Junilor Braşovecheni

Asemeni balurilor , Maialurile SJBv au fost organizate anual înca de la înfiinţarea Societăţii în 1922. Primul Maial a fost organizat pe data de 11 iunie 1922în Ştejăris , tot în acest an pe data de 15 august a avut loc şi o Serbare Câmpenească cu ocazia Hramului Bisericii din Braşovechi.

Însăşi denumirea de Maial indică organizarea acestor serbări în aer liber în lunile mai-iunie când la fel ca odinioară Junii Braşovecheni joacă Hora Junilor , aruncă buzduganul gătesc ceaoane în aer liber, se distreaza cavalereşte împreună cu familiile şi prietenii antrenând întreaga comunitate cu scopul transmiterii tradiţiilor moştenite şi nu în ultimul rând cu acel scop de a şlefui caractere.

Prezenţa carelor de sărbătoare cu juni braşovecheni trase de cai înhămaţi în juguri  , sunetul muzicii populare şi de societate , chiuiturile tinerilor la joc sunt astazi  în sec.XXI puternice motive ce ne determină să punem umărul, juni braşovecheni, şcheieni ori simpli cetăţeni ai Braşovului, la conservarea şi transmitera acestor frumoase obiceiuri locale, prin simpla participare la respectivul eveniment, a fiecaruia ce simte româneşte.

Hora Junilor la Maialul Braşovechenilor de la crucea din str Cloşca 2007 şi 2011